Pe de o parte, autoritățile române afirmă că au primit semnalări cu întârziere; pe de altă parte, partea ucraineană susține că notificarea a fost transmisă „în timp util” și că a colaborat prompt cu instituțiile române pentru gestionarea pericolului.
Ce spune Ucraina
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Ucraina a declarat că Marina ucraineană a informat autoritățile române imediat ce a constatat pierderea controlului asupra uneia dintre dronele sale navale, atribuind incidentul acțiunii sistemelor rusești de bruiaj electronic. Potrivit acestei versiuni, schimbul de informații a permis izolarea rapidă a zonei și luarea măsurilor necesare pentru a evita victimele civile.
Reprezentantul ucrainean a subliniat colaborarea permanentă dintre instituțiile competente ale celor două state după emiterea avertizării și a pus evenimentul în contextul efectelor războiului din Marea Neagră, care are repercusiuni și asupra țărilor riverane.
Poziția autorităților române și cronologia evenimentelor
Ministrul interimar al Apărării din România a oferit o relatare diferită: primul semnal că un obiect suspect se afla în Portul Constanța ar fi apărut în jurul orei 06:00, în timp ce notificarea oficială din partea Kievului ar fi ajuns abia în jurul orei 10:00. Conform acestei cronologii, intervențiile de securizare s-au produs înainte de explozie, dar a existat un interval în care natura amenințării nu era pe deplin clară pentru autoritățile române.
Ministrul a precizat că alerta de la Kiev a permis retragerea echipelor de intervenție cu circa 10–15 minute înainte de autodetonare, ceea ce ar fi prevenit pierderile de vieți omenești între personalul aflat la fața locului.
Informațiile contradictorii între cele două părți ridică întrebări asupra momentului exact în care Ucraina a realizat pierderea controlului asupra dronei și asupra timpului necesar pentru transmiterea și recepționarea avertizării.
Autoritățile ucrainene au recunoscut ulterior că dispozitivul exploziv provenea din dotarea forțelor lor și au explicat că drona a fost deviată de la traiectorie din cauza interferențelor electronice. De asemenea, Kievul a comunicat că, în aceeași perioadă, au fost pierdute controlul asupra mai multor drone navale, majoritatea autodistrugându-se în largul Mării Negre, iar una ajungând până aproape de țărmul românesc.
Instituțiile române responsabile au demarat anchete pentru a stabili cu precizie cronologia și comunicările purtate înainte și după incident. Schimbul de date între structurile de securitate ale celor două state urmează să clarifice eventualele discrepanțe și să ofere o imagine completă a modului în care s-a derulat evenimentul.
Rămâne de urmărit rezultatul investigațiilor oficiale, care vor spune dacă diferențele de interpretare provin din probleme de comunicare, din timpi tehnici de reacție sau din alte cauze operaționale; între timp, populația și marile operațiuni portuare au fost protejate prin măsuri imediate puse în aplicare la Constanța.