Guvernul condus de Luca Niculescu se pregătește să implementeze o reformă semnificativă în administrația publică din România, având potențialul de a transforma funcționarea primăriilor, instituțiilor fiscale și a diverselor servicii publice. În cadrul programului de guvernare pentru perioada 2026–2028, printre măsurile propuse se numără comasarea voluntară a comunelor mici, reorganizarea instituțiilor cu atribuții similare, unificarea ANAF cu Autoritatea Vamală Română și accelerarea digitalizării serviciilor pentru cetățeni.
Scopul acestor schimbări este de a reduce cheltuielile administrative, de a elimina birocrația și de a optimiza utilizarea fondurilor publice. Reforma ar putea influența semnificativ localitățile mici, unde veniturile proprii sunt limitate și funcționarea aparatului administrativ depinde în mare măsură de alocările de la bugetul de stat.
Un aspect esențial al programului se referă la cele 429 de unități administrativ-teritoriale cu o populație de maximum 1.500 de locuitori. Conform strategiei guvernamentale, aceste comunități ar putea beneficia prioritare de finanțare pentru a facilita comasarea voluntară cu alte comune.
Astfel, două sau mai multe comune ar putea opta pentru unirea sub o singură administrație locală. Acest lucru ar conduce la o reducere a numărului de primării, iar anumite servicii administrative ar fi gestionate în comun.
Executivul propune stimulente financiare pentru localitățile care aleg această variantă, oferindu-le acces prioritar la fonduri destinate investițiilor și dezvoltării.
Este important de menționat că măsura nu prevede desființarea obligatorie a tuturor comunelor mici. Procesul de reorganizare va fi unul voluntar, iar autoritățile locale interesate vor trebui să respecte procedurile legale.
Pentru cetățenii din aceste comune, o eventuală comasare ar putea aduce atât beneficii, cât și schimbări semnificative în relația cu administrația publică.
Reunirea resurselor financiare și administrative ar putea permite realizarea unor investiții care, în prezent, sunt greu de susținut individual. Proiecte de infrastructură, modernizarea drumurilor, extinderea rețelelor de apă și canalizare sau dezvoltarea serviciilor publice ar putea beneficia de bugete mai mari.
Pe de altă parte, reorganizarea ar putea duce la dispariția unor primării ca entități independente și la concentrarea anumitor servicii administrative într-un singur sediu. În această situație, autoritățile vor trebui să găsească soluții pentru ca locuitorii din satele mai izolate să nu fie nevoiți să parcurgă distanțe mari pentru a-și rezolva problemele administrative.
Un alt punct important este legat de personalul angajat în administrațiile locale. Comasarea comunelor ar putea conduce la reorganizarea posturilor și redistribuirea responsabilităților, însă programul nu preconizează automat concedierea angajaților din toate primăriile implicate.
Impactul asupra personalului va depinde de forma concretă a reorganizării și de deciziile administrative care vor fi luate ulterior.
Reforma planificată nu se limitează doar la primăriile mici. Guvernul are în vedere și analiza funcționării ministerelor, agențiilor și instituțiilor din subordinea administrației centrale, în scopul identificării structurilor care desfășoară activități similare sau care generează cheltuieli administrative nejustificate.
Conform programului de guvernare, în primele șase luni se va efectua un audit funcțional al instituțiilor centrale. Această evaluare va lua în considerare atribuțiile fiecărei instituții, numărul de angajați, bugetele disponibile, rezultatele obținute și posibilele suprapuneri de competențe.