În contextul funcționării unui guvern interimar, social-democrații acuză mai multe numiri în funcții importante, făcute fără concurs, atât la nivel central, cât și în structurile administrative din teritoriu.
Acuzații PSD privind numiri făcute înainte de schimbarea Guvernului
Potrivit mesajelor transmise de PSD, executivul demis ar fi folosit perioada de tranziție pentru a plasa persoane apropiate în funcții-cheie din instituțiile publice. Social-democrații susțin că aceste numiri ridică semne de întrebare privind legitimitatea deciziilor luate de un cabinet aflat în interimat.
Formațiunea afirmă că unele dintre aceste schimbări administrative ar putea fi reanalizate după instalarea noului Guvern. În opinia PSD, un executiv interimar ar trebui să se ocupe strict de administrarea treburilor curente, nu să ia decizii cu efecte pe termen lung asupra structurii instituțiilor publice.
Social-democrații au criticat dur modul în care ar fi fost operate aceste numiri, susținând că procedurile transparente și concursurile deschise ar fi fost evitate. Ei consideră că astfel de decizii pot influența funcționarea administrației și pot crea avantaje politice pentru cei care le-au inițiat.
„PSD denunță operațiunea premierului demis și a unor miniștri interimari de a-și instala, pe ultima sută de metri, pilele și apropiații în structurile de conducere ale unor instituții publice guvernamentale.”
Partidul a transmis, de asemenea, că numirile considerate controversate ar putea fi anulate sau revizuite după formarea noului cabinet. În același timp, PSD contestă discursul despre reformă promovat de Ilie Bolojan, susținând că acesta nu ar fi susținut de criterii meritocratice reale.
„Așa-zisa reformă a statului invocată cu emfază de premierul demis nu se face cu șoferi, muzicieni rock și cofetari instalați în funcții de prefect.”
Prin aceste mesaje, PSD încearcă să transmită ideea că administrația ar fi fost reorganizată rapid, în ultimele zile ale guvernului demis, prin numiri cu miză politică. Social-democrații susțin că astfel de mișcări pot lăsa în urmă un aparat administrativ influențat de decizii partizane, chiar înainte de instalarea unei noi echipe guvernamentale.
Ilie Bolojan vorbește despre transparență și cheltuieli de personal
În aceeași zi, Ilie Bolojan a publicat date privind cheltuielile de personal din perioada guvernării conduse de Marcel Ciolacu. Demersul a fost prezentat ca o măsură de transparență administrativă, prin care se dorește evidențierea costurilor aparatului guvernamental.
Publicarea acestor informații a readus în prim-plan tema folosirii banului public și a reformei administrației. Într-un moment politic tensionat, fiecare tabără își construiește propriul mesaj: PSD insistă asupra caracterului discutabil al numirilor făcute în perioada de tranziție, în timp ce susținătorii fostului executiv prezintă aceste acțiuni ca pe pași necesari pentru eficientizarea statului.
Discuția despre limitele unui guvern interimar devine astfel tot mai importantă. Pe de o parte, social-democrații susțin că un cabinet demis nu ar trebui să facă numiri importante fără concurs. Pe de altă parte, apropiații lui Ilie Bolojan invocă nevoia de ordine, disciplină bugetară și corectarea unor dezechilibre administrative.
În fundal, rămâne întrebarea dacă astfel de decizii sunt doar acte de administrare curentă sau dacă depășesc atribuțiile unui guvern aflat în interimat. Această dezbatere va continua, cel mai probabil, până la formarea noului cabinet și la clarificarea tuturor numirilor făcute în ultimele zile.
Pe măsură ce partidele negociază viitoarea formulă guvernamentală, controlul asupra administrației rămâne una dintre mizele centrale. PSD anunță că va verifica numirile făcute în această perioadă, în timp ce Ilie Bolojan și susținătorii săi încearcă să mute atenția spre cheltuielile publice și necesitatea unei administrații mai eficiente.
Până la instalarea unui nou guvern, tensiunea politică rămâne ridicată. Numirile fără concurs, cheltuielile aparatului public și limitele puterii unui executiv interimar devin teme de dispută între partide și alimentează dezbaterea publică despre felul în care trebuie condusă administrația statului.