Curtea de Apel București a confirmat vineri, 23 octombrie, că Călin Georgescu va rămâne în arest preventiv.
Decizia a fost luată de un complet de trei judecători, după ce primele două hotărâri pronunțate în dosar au fost contradictorii. Astfel, Georgescu nu va trece la arestul la domiciliu, cum stabilise inițial Tribunalul București.
În aceeași dimineață, unul dintre bodyguarzii săi, Marin Burcea, a fost audiat la DIICOT. El este implicat într-un dosar în care Georgescu este suspectat că ar fi încercat să identifice dispozitivele de supraveghere instalate în vila sa din Mogoșoaia.
Ancheta arată că în septembrie 2026, un suspect a scanat imobilul pentru a găsi mijloacele audio-video folosite de anchetatori, însă nu a reușit să afecteze aceste dispozitive.
În fața Curții de Apel, susținătorii lui Georgescu au protestat vehement, blocând traficul în zonă. Jandarmeria a intervenit și a emis un comunicat, în care a atras atenția asupra riscurilor create de blocarea circulației. Autoritățile au subliniat pericolul atât pentru participanți, cât și pentru cetățenii neimplicați, menționând că accesul ambulanțelor și altor echipaje de intervenție poate fi îngreunat.
Decizia finală a fost luată de un complet format din trei judecători, după ce anterior doi magistrați, Cristian Dumitru și Daniela Manolache, au avut opinii diferite privind măsurile de arestare. Astfel, dosarul a fost reanalizat pentru a se ajunge la o concluzie definitivă.
Fostul candidat la prezidențiale, adus la Curtea de Apel încătușat cu o duba a Jandarmeriei, se află în prezent în Arestul Central. El a fost reținut din 29 septembrie 2026, în dosarul unde este acuzat de înșelăciune cu un prejudiciu ce depășește 1,1 milioane de euro. Victima este un om de afaceri.
Magistrații Curții de Apel au preluat contestația DIICOT împotriva deciziei Tribunalului București, care în 13 octombrie hotărâse să înlocuiască arestul preventiv cu arestul la domiciliu. După această contestare, Georgescu rămâne în detenție preventivă.
În dosar, Georgescu este acuzat că a făcut parte dintr-un grup infracțional organizat, alături de Ioan Rusen și un cetățean italian. Aceștia ar fi convins o persoană, pe Răzvan Leu, să le transfere bani pentru a obține un credit bancar.
Ancheta arată că grupul promitea finanțări de milioane de euro, însă totul era o înșelăciune. Gruparea a activat începând din 2021 atât în România, cât și în Marea Britanie, coordonând activități ilegale complexe.
Astfel, decizia Curții de Apel pune punct unei etape esențiale din acest dosar cu implicații majore, iar atenția publicului rămâne concentrată asupra evoluției cazului și eventualelor alte măsuri care vor fi dispuse de justiție. Rămâne de văzut dacă Georgescu va reuși să-și schimbe în vreun fel statutul juridic în viitorul apropiat.