Mihai l-a dus pe Andrei într-un atelier vechi din spatele curții și a descuiat, cu cheia ruginită, un sertar ascuns într-un dulap făcut chiar de el. Înăuntru se afla un dosar cu extrase de cont, procuri și copii după mai multe acte semnate în ultimii ani.
Andrei a descoperit că tatăl lui îi dăduse lui Radu dreptul să se ocupe de conturile familiei, după ce acesta îi spusese că îi va ajuta cu facturile și problemele administrative. Doar că banii trimiși lunar de Andrei nu ajunseseră niciodată la părinții lui.
Avocatul lui a confirmat în dimineața următoare că din conturi plecaseră zeci de transferuri către firme controlate de Radu și Veronica. Mai mult, cei doi încercaseră să treacă și casa pe numele lor.
Andrei a cerut imediat blocarea conturilor și contestarea actelor. Când Radu a aflat, a ieșit furios în curte și l-a acuzat că distruge familia.
— Familia? a spus Andrei. Tu i-ai pus pe mama și pe tata să doarmă într-o magazie, în timp ce tu stăteai în dormitorul lor.
Veronica a încercat să se apere spunând că ei „meritau” casa pentru că locuiau acolo și aveau grijă de bătrâni. Atunci Mihai a ieșit din spatele lui Andrei și i-a spus calm: — Să ne iei banii și să ne ceri să mâncăm pe ascuns nu înseamnă că ai grijă de noi.
Actele frauduloase au fost anulate, o mare parte din bani a fost recuperată, iar Radu și Veronica au fost obligați să plece din casă. Andrei și-a mutat temporar munca la Iași și a rămas lângă părinții lui până când aceștia s-au simțit din nou în siguranță.
Abia atunci Mihai i-a explicat de ce ascunsese cheia atât de mulți ani. În sertarul secret păstrase toate actele importante ale familiei tocmai pentru că, încă de când Radu era tânăr, observase că acesta devenea obsedat de bani și se temuse că într-o zi va încerca să profite de ei.
Casa a rămas pe numele părinților, iar aceștia și-au schimbat testamentul: după moartea lor, proprietatea urma să fie vândută, iar o parte din bani să ajungă la un centru pentru bătrâni abandonați. Radu nu a primit nimic.
În prima seară în care au mâncat din nou împreună la masa din bucătărie, Mihai s-a uitat la fiul său și i-a spus: — Uneori, cea mai mare greșeală nu e că ai încredere în omul nepotrivit. E că îți e rușine să le spui celor care te iubesc ce ți se întâmplă.