Curtea Constituțională a României a emis miercuri două decizii cu impact direct asupra conducerii principalelor instituții media publice din țară. Instanța a declarat neconstituționale hotărârile parlamentare prin care au fost desemnați membrii Consiliilor de Administrație ale Societății Române de Televiziune și Societății Române de Radiodifuziune, constatând că procedura de selecție nu a respectat criteriul proporționalității reprezentării grupurilor parlamentare.
Cine a sesizat și pe ce bază
Sesizările au fost depuse de Alianța pentru Unirea Românilor, care a susținut că numirile au ignorat ponderea reală a grupurilor parlamentare în legislativ. AUR a argumentat că atât prevederile constituționale, cât și cele legale care reglementează acest proces au fost încălcate în mod flagrant.
Cum arăta Parlamentul la momentul numirilor
La data adoptării hotărârilor contestate, în noiembrie 2025, Parlamentul României număra 463 de aleși, repartizați astfel: PSD — 129 de locuri (27,8%), AUR — 90 de locuri (19,4%), PNL — 73 de locuri (15,7%), USR — 59 de locuri (12,7%), UDMR — 32 de locuri (6,9%), Grupul Minorităților Naționale — 17 locuri, iar formațiuni precum SOS România, POT și PACE dețineau între 12 și 15 locuri fiecare. Alți 22 de parlamentari activau fără afiliere la vreun grup politic.
Ce a decis CCR pentru TVR și Radio România
Hotărârea parlamentară nr. 45/2025 privind Consiliul de Administrație al TVR a fost declarată neconstituțională cu majoritate de voturi. Curtea a constatat că procedura nu a respectat Legea nr. 41/1994, care impune ca cele opt locuri alocate grupurilor parlamentare să fie ocupate proporțional cu ponderea acestora în Parlament.
O concluzie similară a vizat și Hotărârea nr. 46/2025, referitoare la Consiliul de Administrație al Radio România. CCR a observat că trei dintre cele opt locuri rezervate grupurilor parlamentare au fost alocate unor formațiuni a căror pondere nu justifica o astfel de distribuție, contrar criteriilor legale de transparență și echitate.
Temeiurile juridice invocate
În motivarea deciziilor, Curtea a reținut încălcarea articolului 19, alineatul 2, litera a din Legea nr. 41/1994, care obligă la reflectarea fidelă a configurației politice parlamentare în repartizarea locurilor. De asemenea, au fost constatate încălcări ale articolului 1, alineatele 3 și 5 din Constituție — dispoziții care consacră principiul statului de drept și obligativitatea respectării legii de către toate instituțiile statului.
Efecte imediate: numirile sunt anulate
Ambele hotărâri parlamentare și-au pierdut efectele juridice din momentul publicării deciziilor în Monitorul Oficial. Prin urmare, toți cei desemnați anterior în cele două consilii de administrație nu mai dețin legal aceste funcții. Parlamentul va trebui să reia integral procedura de numire, respectând de această dată cu strictețe criteriul proporționalității politice.
Decizii definitive, fără cale de atac
Conform legii, deciziile Curții Constituționale sunt definitive și general obligatorii. Ele nu pot fi contestate, iar toate instituțiile statului sunt obligate să le pună în aplicare. Noul proces de desemnare va trebui să pornească de la configurația actuală a Parlamentului și să respecte întocmai metodologia prevăzută de lege.
Contextul politic al deciziei
AUR semnalase încă din faza parlamentară că propunerile sale pentru funcțiile de membri titulari și supleanți, formulate proporțional cu ponderea partidului, fuseseră ignorate parțial de comisiile de specialitate. Validarea în plen a unor componențe care nu reflectau realitatea politică a fost punctul de plecare al sesizării la CCR.
Decizia instanței constituționale reafirmă un principiu esențial: instituțiile media publice, considerate piloni ai democrației, trebuie să aibă structuri de conducere formate în mod transparent și echitabil, în acord cu voința exprimată de cetățeni prin vot.