Șeful Armatei Române, generalul Vlad Gheorghiță, a emis un mesaj crucial despre necesitatea pregătirii populației pentru a face față situațiilor de criză, subliniind importanța ca românii să fie pregătiți nu doar pentru dezastre naturale, ci și pentru eventuale situații excepționale ce ar putea implica un efort militar.
Aceste declarații au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă desfășurate la Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est (HQ MNC-SE) din Sibiu, unde generalul Gheorghiță a fost însoțit de generalul american Alexus G. Grynkewich, comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR).
În discursul său, șeful Armatei a explicat că pregătirea populației pentru apărare este o parte integrantă a securității naționale. Conform acestuia, autoritățile trebuie să implementeze programe prin care cetățenii să capete abilități utile în caz de urgență, fie că este vorba de incendii, cutremure sau alte calamități, dar și în fața unor amenințări militare.
Generalul a evidențiat că reziliența națională nu se limitează doar la competențele forțelor armate de a interveni în caz de conflict, ci și la modul în care întreaga societate se poate adapta și funcționa în condiții dificile.
Printre principalele noutăți prezentate de generalul Gheorghiță se numără modificarea legislației referitoare la pregătirea populației pentru apărare. Potrivit declarațiilor sale, aceste schimbări legislative au fost recent promulgate de președintele Nicușor Dan și permit dezvoltarea unor programe de instruire militară pe bază de voluntariat.
Aceste inițiative vor oferi tinerilor oportunitatea de a participa la sesiuni de pregătire în cadrul Ministerului Apărării Naționale, unde vor putea obține cunoștințe militare fundamentale și abilități necesare în crize.
„Din acest an, avem o modificare a legii pregătirii populației pentru apărare. Acum două săptămâni, președintele a promulgat această modificare. Începând din acest an, ne propunem să aducem tineri în MApN, pe bază de voluntariat, care să fie pregătiți pentru o specializare de bază militară”, a declarat generalul Vlad Gheorghiță.
Șeful Armatei a menționat că dezvoltarea acestor programe va fi influențată de resursele financiare disponibile, iar numărul participanților ar putea crește treptat în anii următori.
Pentru faza inițială, autoritățile militare vizează pregătirea unui grup cuprins între 1.000 și 2.000 de persoane. Ulterior, în funcție de infrastructură, personal și bugete, capacitatea anuală ar putea ajunge la 10.000 de participanți.
„Cel mai probabil, în următorii ani vom organiza două-trei serii de pregătire anual. Capacitatea armatei de a instrui acest tip de militari este între 2.000 și 10.000 de militari pe an”, a explicat oficialul.
Scopul acestor programe este de a crește numărul persoanelor cu o pregătire militară de bază care ar putea contribui, conform legii, la eforturile de apărare ale națiunii.
Un aspect esențial al declarațiilor este caracterul voluntar al pregătirii. Participarea tinerilor în aceste programe nu trebuie confundată cu o eventuală restabilire a serviciului militar obligatoriu pentru toți cetățenii.
Generalul Gheorghiță a subliniat și importanța unei colaborări mai strânse între Ministerul Apărării Naționale și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.
Conform acestuia, este esențial ca populația să fie informată despre cum să reacționeze în fața unor situații excepționale, iar pregătirea civililor nu trebuie să fie limitată doar la intervenții în urma dezastrelor naturale.
„Trebuie să avem o populație pregătită pentru diverse situații de criză și mă refer aici la incendii, cutremure, inundații, dar și la o populație capabilă să susțină un efort de război”, a declarat șeful Statului Major al Apărării.
Într-un astfel de context, reziliența națională presupune nu doar existența unor forțe armate bine pregătite, ci și abilitatea instituțiilor publice, serviciilor de urgență și comunităților locale de a asigura continuitatea activităților esențiale.
Aspecte precum aprovizionarea cu alimente și apă, funcționarea spitalelor, menținerea comunicațiilor și apărarea infrastructurii critice sunt domenii care ar necesita o coordonare specială în cazul unei crize majore.
Pregătirea cetățenilor ar putea include și învățarea regulilor de prim ajutor, localizarea adăposturilor, respectarea instrucțiunilor autorităților și gestionarea situațiilor în care serviciile obișnuite sunt temporar afectate.
Declarațiile generalului nu reprezintă o notificare referitoare la o eventuală implicare a României într-un conflict militar sau la instituirea unei mobilizări generale. Mesajul său se axează pe creșterea capacității națiunii de a răspunde amenințărilor și situațiilor de urgență, indiferent de natura lor.
Discuțiile despre pregătirea populației se desfășoară într-un context internațional care ridică preocupări legate de securitatea europeană și întărirea capacităților de apărare ale statelor membre NATO.
România, datorită poziției sale geografice și apartenenței la Alianța Nord-Atlantică, subliniază importanța pregătirii militare, cooperării cu partenerii strategici și dezvoltării mecanismelor de protecție a populației.
Vizita generalului Alexus G. Grynkewich la Sibiu a subliniat semnificația cooperării militare între România și aliații săi. După conferința de presă, cei doi oficiali au efectuat o vizită la Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica”, din Cincu.
Mesajul transmis de conducerea Armatei Române este că pregătirea pentru situații extreme trebuie să aibă loc în avans, înainte ca o eventuală criză să afecteze siguranța cetățenilor.
Prin extinderea programelor de voluntariat și prin colaborarea cu structurile specializate în gestionarea situațiilor de urgență, autoritățile urmăresc să îmbunătățească nivelul de pregătire al populației și capacitatea de reacție a instituțiilor.
Aceste declarații, făcute la Sibiu pe 20 ianuarie 2026 de generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, rămân relevante în discuțiile privind securitatea și pregătirea civilă din România.
Prin urmare, mesajul conducerii militare este unul de prevenție și responsabilitate: România trebuie să dispună nu doar de forțe armate capabile să își îndeplinească misiunile, ci și de o populație informată și pregătită să reacționeze în fața situațiilor de criză.