Premierul desemnat Siegfried Mureșan a prezentat miercuri, 23 septembrie 2026, principalele direcții pe care intenționează să le includă în viitorul program de guvernare. Declarațiile au venit după discuțiile purtate cu reprezentanții PNL, USR și UDMR, partidele care ar urma să formeze nucleul majorității parlamentare pe care se va baza viitorul Executiv.
Mureșan a anunțat că dorește formarea unui guvern cu o orientare clar pro-europeană, axat pe reformarea și modernizarea statului. În același timp, premierul desemnat a transmis un mesaj către PSD, susținând că poziționarea social-democraților față de viitorul Cabinet va reprezenta, în opinia sa, un test politic important.
„Voi propune un guvern cu agenda ambițioasă de reformare, de modernizare a României, va fi un guvern cu un caracter clar pro-european. Și acest guvern va fi un moment al adevărului pentru PSD. Un test al adevărului pentru PSD. PSD-ul va avea de ales: susține un guvern pro-european cu agenda bună de modernizare și reformare a României sau colaborează cu partidele anti-europene, populiste, extremiste din Parlamentul României. Va fi un moment al adevărului. Dorința mea este să avem un dialog civilizat și să găsim o cale spre colaborare”, a declarat Siegfried Mureșan.
Creșterea economiei, printre prioritățile noului Executiv
Una dintre principalele teme prezentate de premierul desemnat este situația finanțelor publice. Mureșan afirmă că obiectivul viitorului Guvern va fi ca economia României să se dezvolte într-un ritm mai rapid decât creșterea datoriei publice.
În acest fel, susține el, presiunea exercitată de costurile împrumuturilor asupra bugetului de stat ar putea fi limitată, iar mai multe resurse financiare ar putea fi direcționate către domenii precum educația și sănătatea.
„Este însă important să fim responsabili și de acum încolo. Obiectivul meu este ca economia să crească mai mult decât datoria în România. Dacă economia crește mai mult decât datoria, atunci putem duce această povară a datoriei publice. Dar dacă deficitul ar rămâne mare și dacă datoria crește și în anii următori mai mult decât economia, atunci povara pentru oameni ar fi tot mai mare, iar eu vreau ca banii să ajungă la școli, la spitale, nu pe plata de dobânzi de către statul român”, a afirmat premierul desemnat.
Siegfried Mureșan a mai precizat că viitorul Cabinet intenționează să continue o parte dintre măsurile începute de Guvernul condus de Ilie Bolojan și să intre într-o nouă etapă în care accentul să fie pus pe creștere economică și investiții.
Trei vicepremieri, fără creșterea numărului de ministere
În ceea ce privește structura viitorului Executiv, Mureșan a anunțat că intenționează să păstreze actualul număr de ministere. Guvernul ar urma să aibă însă trei vicepremieri, câte unul din partea PNL, USR și UDMR.
Formula urmărește să reflecte reprezentarea celor trei formațiuni care susțin construirea noului Cabinet, fără apariția unor ministere suplimentare și fără extinderea aparatului guvernamental prin înființarea unor portofolii noi.
Schimbări importante pentru companiile de stat
Un alt capitol important al programului de guvernare îl reprezintă companiile de stat. Premierul desemnat spune că acestea trebuie să furnizeze servicii eficiente și să nu mai reprezinte o sursă permanentă de pierderi pentru buget.
Potrivit lui Mureșan, unele dintre companiile din domeniile energiei și transporturilor absorb o parte foarte mare din subvențiile acordate de stat. Din acest motiv, viitorul Executiv intenționează să analizeze individual situația fiecărei societăți și să stabilească măsuri concrete de eficientizare.
„Vom sprijini companiile cu sens, vom avea management performant al companiilor de stat și pentru fiecare companie de stat, în 12 luni de la investirea Guvernului meu, vom avea un plan de eficientizare a companiei. Le vom lista la bursă, dacă asta e potrivit. Le vom privatiza, dacă asta e potrivit. Toate vor avea management performant”, a declarat Siegfried Mureșan.
Prin aceste măsuri, premierul desemnat își propune să reducă pierderile, să îmbunătățească administrarea companiilor publice și să direcționeze mai eficient resursele statului către investiții, educație, sănătate și dezvoltare economică.