Autoritățile române lucrează la un proiect legislativ care ar putea schimba modul în care este verificată asigurarea obligatorie a locuinței (polița PAD). Deși acest instrument legal există de peste 15 ani, gradul de acoperire rămâne scăzut: din aproximativ 10 milioane de locuințe, numai în jur de 2,4 milioane sunt asigurate.
Ce prevede inițiativa
Proiectul propune introducerea unor controale directe la domiciliu pentru verificarea existenței poliței PAD. Verificările ar urma să fie efectuate de forțe ale ordinii publice și de serviciile de intervenție — poliție și pompieri — care ar putea merge la adresă pentru a confirma dacă locuința are polița valabilă. Polița PAD acoperă riscuri precum cutremure, inundații și alunecări de teren și oferă despăgubiri care pot ajunge până la 100.000 de lei, în funcție de caz.
Sancțiuni și argumente financiare
Conform propunerii, proprietarii care nu dețin o astfel de poliță ar putea primi amenzi între 100 și 500 de lei. Inițiatorii argumentează că aceste sancțiuni urmăresc să crească responsabilitatea proprietarilor și să reducă vulnerabilitatea populației în fața dezastrelor naturale. Costul anual al unei polițe PAD este relativ modest — între 50 și 130 de lei, în funcție de tipul locuinței — motiv pentru care autoritățile consideră că bariera financiară nu este principalul motiv al neconformării.
Totuși, aproximativ 7 milioane de proprietari nu au încheiat o poliță PAD. Motivele invocate în general includ lipsa de informare, percepția că riscul nu este imediat, birocrație și priorități financiare mai presante pentru gospodării. Experții susțin că absența controalelor riguroase și lipsa sancțiunilor aplicate până în prezent au contribuit semnificativ la nivelul scăzut de acoperire.
Reprezentanții sindicatelor din domeniul ordinii publice au criticat ideea includerii acestor verificări în atribuțiile poliției. Ei subliniază că rolul principal al forțelor de ordine este menținerea siguranței publice, nu aplicarea obligațiilor administrative. Argumentul este că poliția se confruntă deja cu un volum mare de muncă, iar adăugarea unei sarcini suplimentare ar putea afecta capacitatea de intervenție în situații de urgență.
Pe de altă parte, susținătorii inițiativei afirmă că doar prin măsuri ferme se poate asigura respectarea legii la scară largă și reducerea costurilor sociale generate de dezastre naturale. Ei mai notează că despăgubirile oferite prin PAD pot atenua impactul financiar sever asupra familiilor afectate.
Critici, argumente administrative și eficiență» — dezbaterea publică rămâne intensă: unii cer campanii de informare și facilități pentru încheierea polițelor, în timp ce alții susțin aplicarea sancțiunilor ca măsură necesară pentru a schimbă comportamentele pe termen lung.
Rămâne de văzut, în următoarele etape ale dezbaterii parlamentare, dacă varianta finală a proiectului va păstra verificările la domiciliu și cum vor fi structurate atribuțiile instituțiilor implicate. Propunerea continuă să stârnească reacții din partea societății civile, a sindicatelor și a autorităților publice.
În prezent se discută și despre posibile soluții complementare: platforme electronice de verificare, campanii informative susținute și facilități pentru încheierea polițelor la prețuri reduse pentru categoriile vulnerabile — idei care ar putea însoți sau modifica mecanismele de control propuse.