Curtea Constituțională a României (CCR) este așteptată s-a pronuntat luni, 17 august, asupra sesizărilor depuse împotriva noii legi privind integritatea în funcțiile publice. Actul normativ a fost contestat de 27 de senatori USR și PNL, dar și separat de președintele Nicușor Dan.
Decizia CCR este așteptată într-un context tensionat, după apariția informațiilor privind o întâlnire între premierul interimar Ilie Bolojan și președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu. Cei doi s-ar fi întâlnit vineri, într-un birou din Parlament.
Ilie Bolojan nu a oferit până în prezent detalii despre discuția avută cu șefa CCR. În schimb, Simina Tănăsescu a respins „ferm și categoric” speculațiile potrivit cărora dosarele aflate pe rolul Curții ar fi fost discutate în afara cadrului legal.
Întrevederea a generat reacții în sistemul judiciar. Președinții curților de apel, șefii tribunalelor și Consiliul Superior al Magistraturii au cerut clarificări cu privire la scopul întâlnirii dintre președinta CCR și premierul interimar.
Judecătorii constituționali au analizat săptămâna trecută sesizările referitoare la modificările aduse legislației privind integritatea, însă au decis amânarea pronunțării pentru 17 august.
Pierderea mandatului, una dintre principalele prevederi contestate
Una dintre cele mai controversate prevederi ale noii legi vizează aleșii aflați deja în funcție pentru care există o decizie definitivă privind constatarea unei incompatibilități sau a unui conflict de interese, pronunțată înainte de intrarea în vigoare a noilor reguli.
Potrivit modificărilor legislative, aceștia ar urma să își piardă mandatul în termen de 30 de zile de la constatarea situației.
Contestatarii susțin că prevederea este contrară articolului 15 din Constituție, care consacră principiul neretroactivității legii. În opinia acestora, noile sancțiuni nu ar trebui aplicate unor situații juridice produse și încheiate sub incidența legislației anterioare.
Miza politică este una importantă, întrucât prevederea ar putea avea consecințe inclusiv asupra unor aleși locali aflați în situații similare. Printre numele vehiculate în acest context se află și primarul Timișoarei, Dominic Fritz.
O altă prevedere contestată se referă la obligația partenerilor de viață ai demnitarilor de a depune declarații de avere și interese.
Noua legislație include persoanele care au cu demnitarii relații „asemănătoare acelora dintre soți”. Contestatarii consideră însă că formularea nu este suficient de clară, întrucât legea nu stabilește criterii concrete pentru definirea unei astfel de relații, precum durata acesteia sau existența unei gospodării comune.
În sesizările adresate CCR se argumentează că publicarea informațiilor despre averea unor persoane care nu dețin funcții publice poate reprezenta o ingerință disproporționată în viața privată. De asemenea, sunt invocate standardele europene privind protejarea vieții private și a datelor personale.
Prevederea a fost pusă, în plan politic, și în legătură cu situația Mirabelei Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan.
Modificarea legislației privind integritatea face parte din jaloanele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Actul normativ trebuie promulgat până la 31 august 2026.
PSD îi acuză pe reprezentanții USR și PNL că, prin contestarea legii la CCR, riscă să pună în pericol accesarea unor fonduri europene în valoare de 771 de milioane de euro.
De cealaltă parte, contestatarii susțin că obiectivele privind integritatea și accesarea fondurilor europene nu pot fi îndeplinite printr-un act normativ care, în opinia lor, ar încălca prevederile Constituției.
Disputa privind declarațiile de avere vine după ce CCR a decis, în mai 2025, restrângerea caracterului public al anumitor informații referitoare la membrii familiei demnitarilor.
În același timp, Agenția Națională de Integritate (ANI) și experții în domeniul anticorupției au avertizat că diminuarea transparenței privind averile demnitarilor ar putea genera probleme în raport cu angajamentele asumate de România față de OCDE, GRECO și Comisia Europeană.
Decizia CCR în cazul noii legi privind integritatea este, astfel, importantă atât din perspectiva constituțională, cât și pentru angajamentele asumate de România în cadrul PNRR și în relația cu organismele europene și internaționale.