Președintele Nicușor Dan, care și-a întrerupt vizita oficială din Armenia pentru a reveni de urgență în țară, devine actorul-cheie în configurarea noului Executiv.
Guvern demis, atribuții limitate
Demiterea prin moțiune nu înseamnă plecarea imediată a miniștrilor. Cabinetul rămâne la Palatul Victoria în regim de interimat, cu rol de administrare a treburilor curente. Cu alte cuvinte, executivul nu mai poate promova inițiative majore de politică publică, nu poate adopta ordonanțe și nu poate împinge înainte proiecte legislative cu impact structural până la instalarea unui nou guvern.
Acest cadru are menirea de a evita un vid de putere și de a păstra funcționarea zilnică a statului, însă cu prerogative strict limitate. În această perioadă, deciziile sunt de natură tehnică și punctuală, iar orice demers cu miză politică sau bugetară amplă este pus în așteptare.
Consultări la Cotroceni și pașii următori
Următorul pas este convocarea partidelor parlamentare la consultări. Într-un legislativ fără o majoritate clară, discuțiile de la Cotroceni devin esențiale pentru conturarea unei formule de guvernare. Fiecare delegație vine cu propria strategie, iar negocierile au ca obiectiv formarea unei majorități funcționale.
După rundele de discuții, președintele desemnează un candidat la funcția de prim-ministru. Alegerea este sensibilă și poate reconfigura echilibrele dintre partide. Este important de reținut că fostul premier Ilie Bolojan nu poate fi nominalizat din nou, întrucât a fost demis prin moțiune de cenzură, interdicție stabilită printr-o decizie a Curții Constituționale.
Odată desemnat, candidatul la șefia Guvernului trebuie să construiască rapid o majoritate. El prezintă o listă de miniștri și un program de guvernare, iar în termen de cel mult 10 zile solicită votul de încredere al Parlamentului. Ședința este comună pentru Camera Deputaților și Senat, iar învestitura reușește dacă executivul propus obține susținerea a jumătate plus unu din numărul total al parlamentarilor.
Dacă votul este favorabil, miniștrii depun jurământul, iar noul cabinet își intră imediat în atribuții, deblocând deciziile majore amânate în interimat. Dacă, dimpotrivă, propunerea nu trece, președintele poate desemna un alt candidat și ciclul de negociere se reia.
Constituția prevede și o opțiune de avarie: dacă în 60 de zile de la prima solicitare a votului de încredere Parlamentul respinge două propuneri de guvern, se poate ajunge la dizolvarea Legislativului și la organizarea de alegeri anticipate. Chiar și așa, un asemenea scenariu rămâne improbabil în practică, întrucât majoritatea aleșilor ezită să își riște mandatul înainte de termen, mai ales într-un climat politic volatil.
În aceste zile, calendarul este strâns, presiunea publică este mare, iar fiecare partid își calculează cu atenție pașii. Ritmul negocierilor și felul în care vor fi distribuite portofoliile vor indica dacă România va avea rapid un executiv stabil sau dacă se prelungește faza de blocaj.